Ce stiti despre Masivul Calimani?
Date generale privind arealul cercetat
Muntii Calimani apartin lantului vulcanic ce captuseste
latura interna a Carpatilor Orientali, situat în zona de
contact a muntilor de încretire cu marile depresiuni de
prabusire ale Transilvaniei si Panoniei.
Masivul Calimani se încadreaza în grupa
sudica a celor mai tineri munti din tara noastra, cu cratere stinse
acum circa 1.8-5 milioane de ani (Cuaternarul inferior), care
s-au format în Pliocenul superior (finele Neogenului-Tertiar).
Intensa activitate vulcanica neogena a dus la aparitia unor imense
acumulari de lava desfasurate pe o lungime de 450 de km (dintre
care 375 km pe teritoriul tarii noastre). Constituit din alternante
de lave, aglomerate si cenusa (stratovulcan), Calimanul apartine
grupei sudice – cea mai importanta masa vulcanica –
cu o suprafata de aproximativ 6400 km2, cu latimea de circa 40
km (peste 50 în sectorul Calimanului) si lungimea de aproape
160 km. Acest masiv este caracterizat prin prezenta celor mai
mari altitudini (Pietrosul Calimanului – 2100 m, Gurghiu
– 1776 m, Harghita – 1800 m), care coboara treptat
catre Tusnad (Ciumatu – 1301 m). În acest sector apar
aliniate numeroase conuri vulcanice distruse partial de eroziune,
dar mai ales datorita prabusirilor care au dus la deschiderea
unei caldere imense (cu un diametru de circa 10 km în Calimani)
•
Asezare. Limite
Masivul Calimani ocupa partea nord-vestica a grupei centrale a
Carpatilor Orientali, reprezentând cel mai extins masiv
vulcanic din România. El se desfasoara pe directia nord-vest—sud-est,
fiind delimitat la miazanoapte de zona depresionara a Dornelor
(Vatra Dornei) si muntii marunti ai Bârgaului; la est –
sirul depresiunilor Paltinis, Dragoiasa, Bilbor, Secu îl
separa de muntii înalti ai Bistritei si de munceii Giurgeului
(sud-est); la sud – defileul Muresului constituie limita
spre muntii vulcanici ai Gurghiului; în vest – piemontul
colinar al Calimanului face trecerea spre partea estica a Podisului
Transilvaniei.
Localizare geografica a Muntilor Calimani la nivel national
Localizare geografica a Parcului National Calimani
•
Geologie
Muntii Calimani se înscriu în categoria celor mai
tineri munti din tara, cu cratere în prezent stinse, formate
la sfârsitul tertiarului. Rocile predominante sunt andezitele
cu amfiboli si piroxeni, piroclastite hidrotermalizate, de vârsta
neogena si cuaternara. Mai sunt prezente si roci intrusive, constând
în diorite si diorit-porfirite. Relieful Calimanului se
caracterizeaza prin prezenta unor terase foarte mari, dispuse
în trepte. Forma dominanta de relief este versantul, care
prezinta înclinari variabile, între 10-40°, cu
expozitie NE, cu urme evidente de glaciatiuni.
În Calimani se disting la peste 1900 m altitudine, si urmele
glaciatiunilor cuaternare, caracterizate mai ales prin caldarile
glaciare grupate în cea mai mare parte pe versantul nordic
al Retitisului. Tot aici, în anul 1961, s-a descoperit complexul
de pesteri “Grotele Luanei “ formate în roci
vulcanice, fenomen unic în lume la acea data, dar care,
din pacate, a fost spulberat odata cu deschiderea carierei de
exploatare a sulfului din zona.
•
Clima
La altitudini de peste 1700 m sunt specifice temperaturi medii
anuale mai mici de 0° C si precipitatii de peste 1000 mm/an.
Iernile sunt gerose si lungi, iar stratul de zapada persista pe
alocuri chiar 200 zile/an. La altitudini mai mici, temperaturile
medii anuale ajung pana la 6° C, pentru ca precipitatiile
sa scada pâna la 700 mm/an.
•
Solurile
În urma sondajelor efectuate, s-au delimitat urmatoarele
unitati taxonomice de sol:
- andosol tipic – pe depozite de panta de grosime ridicata,
format din piroclastite hidrotermalizate, cu volum edafic mijlociu
oligomezobazic, oligomezotrofic, de productivitate mijlocie, cu
moder.
- brun acid cripto spodic (andic) pe depozite relativ groase de
piroclastite, mijlociu profunde, cu volem edafic mijlociu si mare,
oligobazic, oligotrofic de productivitate mijlocie, cu moder –
humus brut.
•
Hidrografie
Masivul Calimani, prin forma si structura sa specifice vulcanilor,
obliga apele care-l brazdeaza – tributare Somesului, Muresului
si Bistritei moldovenesti – sa-si desfasoare radial cursurile.
Râul Neagra Sarului îsi aduna apele de pe flancul
nordic al Calimaniului, din interiorul calderei vulcanice pe care
a ferestruit-o adânc. Partea nord-vestica e strabatuta de
Râul Dorna si afluentii sai, flancul sudic al Calimaniului
e drenat de râuri mai dese cu vai largi. La est întâlnim
Pârâul Rastolita. La baza Vârfului Retitis,
spre Toplita, se afla Lacul Iezerul Retitis (~ 1970 m), lac de
baraj natural, de unde îsi aduna izvoarele Pârâul
Puturosu.
•
Fauna
Avifauna Calimanilor este mai saraca datorita conditiilor aspre
montane si permanentei prezente umane la exploatarile miniere,
pastorit, etc.În golurile de munte, jnepenisuri si crapaturile
de stânci, lumea pasarilor este slab reprezentata, întâlnindu-se
specii de : brumarita alpina ( Prunella collaris), codros (Pheoniculus
ochrurus), corb (Corvus corax), vinderel (Falco tinnunculus),
specii de rapitoare (Milvus milvus, Buteo buteo, Accipiter gentiles).
Avifauna molidisurilor cu zâmbru este constituita din 25
de specii, din care reprezentative sunt cocosul de munte, ierunca
si cocosul de mesteacan. Mamiferele sunt reprezentate în
special de Cervus elaphus carpaticus, Capreolus capreolus, Sus
scrofa, Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx, Martes martes si
Canis Vulpes, etc.
•
Flora
Rezervatia de Pinus cembra si Rhododendrum kotschy din Calimani
constituie un bogat potential în flora locala. În
afara de peisaj, rezervatia reprezinta o deosebita importanta
stiintifica prin aceea ca aici se gaseste un arboret natural în
amestec intim de molid si zâmbru, unic în tara si
foarte rar în Europa.
©
Colegiu National "Dragos Voda" Campulung Moldovenesc
2005
